Când vorbesc cu tineri din Brașov care lucrează în IT, întotdeauna revin la aceeași întrebare: "De ce rămânem aici?".

Poate un oraș din Carpații României să devină capitala tech a regiunii?

Când vorbesc cu tineri din Brașov care lucrează în IT, întotdeauna revin la aceeași întrebare: "De ce rămânem aici?". Nu e o întrebare retorică. E o întrebare urgentă. Pentru că potențialul există, dar pasul următor - transformarea unui potențial în ecosistem real, vibrant - pare o priveliște foarte departe. Parcă stăm la poalele muntelui și privim spre vârf, dar când ne uităm pe hartă, semănăm mai mult cu o colonie satelit a Bucureștiului decât cu un pol de inovație adevărat.

Dar iata - lucrurile se misca. Poate nu cu viteza unui startup din Bay Area, dar se misca.

De ce Brașovul ar putea fi diferit

Avem ingredientele unei povești de succes tech: forța de muncă calificată, oameni talentați care nu au nevoie neapărat de salarii de Silicon Valley, conectivitate relativ bună, și - lăsați-mă să adaug asta - o anumită gândire antreprenorială care se năștea din tradițiile manufacturiere ale orașului.

Dar sunt blocaje reale. Investitorii privați se gândesc mai întâi la București. Finanțarea pentru startup-uri e mai grea să o găsești aici decât în Occident. Infrastructura de co-working și mentoring nu e la nivelul unei Timișoare sau Clujului. Și cel mai grav: tinerii noștri talentați se uită peste prag, spre alte orașe, pentru că simt că acolo e "centrul lumii tech".

Aceasta e psihologia orașelor mijlocii în România. Suntem condamnați să fim mari doar dacă suntem puterea a doua? Sau putem fi cu adevărat importanți pe propriul teren?

Ce inseamna sa digitalizezi o comunitate intreaga

Digitalizarea nu e doar despre cod și algoritmi. E despre cum transformi serviciile publice, cum faci ca o mică întreprindere din Brașov să poată concura cu una din București pe piețele online, cum dai elevilor acces la educație tech de calitate, cum faci ca un medic sau un avocat din zonă să-și simplifice munca cu instrumente moderne.

Avem exemple bune pe care le construim acum - firme locale care au crescut, tineri developeri care au pornit proiecte side care au devenit business-uri reale. Dar trec aproape neobservate, pentru ca nu sunt parte a unei narații coerente despre Brașov ca destinație tech.

Provocarea reala: viziune colectiva

Ceea ce ii lipseste Brașovului nu e talentul sau potențialul. Ii lipseste o strategie comuna - o viziune pe termen lung construita de primărie, de universități, de investitori locali, de oamenii din industrie. Cluj și Timișoara au avut asta. Și se vede.

Nu vreau să sun ca un politician de campanie. Dar orașul care a făcut istorie în economia tradițională nu poate rămâne blocat în trecut. Tinerii din Brașov care construiesc soluții tech nu ar trebui să simtă că luptă împotriva unui vânt persistent care-i face să-și plece gândurile din oraș.

Unde ajungem?

România are nevoie de mai mulți poli de inovație. Silicon Valley-ul nu va fi niciodata în Carpații noștri - și nu asta ar trebui să ne intereseze. Ce ar trebui să ne intereseze e sa construim ceva care e autentic pentru Brașov: o comunitate tech care crede în ea, care e conectată cu restul lumii, dar care nu se-ntinde sa fie ceva ce nu e.

Întrebarea pe care trebuie s-o punem nu e "De ce n-am putut noi?" ci "De ce nu am încercat mai serios până acum?"

Pentru că răspunsul la prima întrebare pe care ți-am pus-o - "De ce rămân aici?" - ar trebui sa sune clar și convingător. Nu ca o soluție de compromis, ci ca o oportunitate reală.

— Andrei Varga, editorialist KronPapir